... nicoleta stavarache...

Aproape de îngeri

Am avut noroc în viaţă

Le-am mulţumit îngerilor mei

Şi-am spus mereu zeilor în faţă

Tot ce-am văzut la oamenii răi!

Am desenat vise pe cerul meu

Şi-am rupt amintirea-n două

M-am regăsit mereu pe drumul greu

Începând dragoste nouă!

M-au alungat atâtea ursitori

Spre tărmul acela interzis

Dar îngerii mei iubitori

Au stat de pază pe furiş!

M-au vrut secundă peste-un alt destin

Dar anotimpurile m-au pierdut...

Aproape de îngeri, astăzi mă declin

Şi peste toate, sunt un alt inceput!

Destin

Ce dulce e păcatul când iubeşti!

Apoi se-aşterne ura şi dispreţul

Te-ntrebi pe urmă pentru ce trăieşti

Când nu poţi spune vieţii preţul.

Şi ce amară-i soarta disperării

Când însăşi viaţa n-are sens

Regreţi şi cauţi drumul împăcării

Cu cei ce nu te-au înţeles.

Şi-apoi, te-afunzi în lacrimi grele

Ducându-ţi crucea ca o mângâiere

Sunt mult prea multe clipele

Când vrei să mori dintr-o părere.

Nu te-ntrista şi ştergeţi ochii

Destinul tău demult s-a scris:

Jucăm acelaşi joc cu toţii

Dar nu visăm acelaşi vis!!!